Cramele de la Drăgășani – Turism viticol în România

Vara abia a început și cu toții ne dorim să petrecem cât mai mult timp în natură. Dacă ești în căutarea unei destinații de weekend în România, dar te-ai săturat de aglomerația de pe Valea Prahovei sau de pe litoral, poți să te îndrepți către una dintre cramele de lângă Drăgășani. Acolo vei găsi licori aromate și peisaje superbe. Deși în România vinul se bea încă de pe vremea lui Burebista, abia în ultimii ani a crescut interesul pentru turismul viticol. Perioada ideală este toamna, când dealurile din jur sunt pline de ciorchini pârguiți și poți savura și un pahar de must proaspăt. Însă și vara podgoriile și cramele au farmecul lor.

Turismul viticol sau enoturismul în România

Tot mai multe crame au început să ofere iubitorilor de vin, pe lângă lichidul aducător de voie-bună, și tot felul de experințe inedite. Majoritatea și-au dezvoltat programe turistice. Acestea includ o vizită a spațiilor de producție și de păstrare a vinului, degustarea câtorva sortimente și o plimbare prin vie. Unele crame au mers chiar mai departe și îți dau posibilitatea de a te caza la cramă sau de a încerca să îți realizezi propriul cupaj. În plus, adepții turismului viticol se pot bucura de liniște, relaxare în natură și povestea boabelor de strugure, din vie până în pahar.

Drăgășani nu este singura zonă din România în care poți încerca turismul viticol. Am făcut deja cunoștință cu cramele din Bistrița-Năsăud, Arad, Buzău și Măcin. Însă este una dintre cele mai apropiate zone de București, iar numărul de crame și calitatea vinurilor pot susține un număr de turiști în creștere, cu gusturi diferite. Nu aș refuza nici cramele din Moldova, Slovacia sau Alsacia, dar mă bucur că putem trăi astfel de experiențe și pe plan local.

CITEȘTE ȘI: BISTRIȚA-NĂSĂUD: TOP 8 OBIECTIVE TURISTICE DIN JUDEȚ

Podgoria și cramele din Drăgășani, România

Cramele de lângă Drăgășani se află pe malul drept al râului Olt, la aproximativ 175km de București. Drăgășaniul are peste 500 de ani de tradiție în viticultură. Unii ar spune chiar 2000 de ani. Solul argilo-nisipos și clima uscată au creat un microclimat perfect pentru vița-de-vie. Prin urmare, cramele sunt multe și foarte apropiate unele de altele. Toate se află la mai puțin de 30 de minute de centrul Drăgășaniului. Cu toate acestea, un weekend este insuficient pentru a trece pe la fiecare. Ca punct de pornire, ar fi bine să știi că zona este cunoscută pentru trei sortimente locale: Crâmpoșie selecționata, Negru de Drăgășani și Novac.

Cum ajungi la cramele din Drăgășani, România?

Din păcate, pentru prima dată de când scriu pe acest blog, chiar mi se pare că are sens acest paragraf. De cele mai multe ori ne putem baza pe Google și scăpăm de bătăi de cap. Nu și aici! Dacă încerci să ajungi la cramele de lângă Drăgășani dinspre București, Google îți va recomanda traseul București-Pitești-Vedea-Drăgășani. Ce nu zice Google e că porțiunea dintre Drăgășani și Pitești este una dintre cele mai proaste pe care le-am parcurs în ultimii ani, chiar și în România. Mi-e rușine să spun că e drum național. Nu îl recomand nimănui. Mai bine ocolești și mergi prin Râmnicu Vâlcea sau Slatina. Câteodata drumul cel mai scurt nu este cea mai bună alegere.

CITEȘTE ȘI: JUDEȚUL ARAD – CE POȚI FACE ȘI OBIECTIVE TURISTICE DE VIZITAT

7 Crame la care se poate face turism viticol în Drăgășani, România

Crama Bauer

Crama Bauer este deținută de enologul Oliver Bauer. Acesta s-a mutat în România în anul 2004. De atunci combină tradiția și inovația pentru a crea vinuri aparte. În crama mică de la subsol fabrică vinuri specifice zonei, dar și experimentează în căutarea aromelor perfecte. La el vei găsi o crâmpoșie selecționată demidulce (la restul cramelor crâmpoșia este un vin sec), un Negru de Drăgășani roze, foarte rarul în România vin oranj sau Petit Verdot pur. Ce-i drept, vinurile sunt destul de scumpe. Pornesc de la 56 lei/sticlă, iar majoritatea costă cam 80 de lei. Aflându-se pe un deal, peisajul de la cramă este și el unul deosebit de pitoresc.

CITEȘTE ȘI: Crame din Moldova: Cricova vs. Mileștii Mici

Crama Strirbey

Domeniul viticol de lângă Drăgășani aparține de peste 300 de ani familiei princiare Știrbey. Proprietarii de astăzi se străduiesc să păstreze vie tradiția vinurilor făcute din cele trei soiuri locale, Novac, Crâmpoșie și Negru de Drăgășani. Crama a fost concepută de Barbu Știrbey în secolul al XX-lea. Deși a fost renovată, încă mai păstrează etichete și meniuri de acum o sută de ani. Enolog este tot Oliver Bauer, dar rețetele și metodele de vinificație folosite sunt cele clasice, transmise din generație în generație. Chiar dacă se cultivă mai multe soiuri de struguri, fiecare este vinificat separat. Detalii despre pachetele de degustare găsiți pe siteul lor. Drumul de la Bauer până la Știrbey este neasfaltat. Cu autorulota nu am putut intra, dar cu o mașină mică este practicabil.

Crama Isărescu

Foarte aproape de Bauer se află și Crama Isărescu, ale cărei produse la găsim și pe rafturile magazinelor. Peisajul face concurență celui de la Bauer. În schimb, prezentându-ne pe nepusă masă, nu am putut nici măcar să cumpărăm vin. M-a surprins faptul că nu au un magazin al cramei. Cu programare în prealabil se pot face degustări. Altfel va trebui să te mulțumești cu admirarea conacului și a viilor. Și la Isărescu se produc două dintre sortimentele specifice zonei, Negru de Drăgășani și Crâmpoșie selecționată, dar și multe alte sortimente. Prețurile sunt mai accesibile, variind între 19 și 40 lei.

Crama Iordache

M-a surprins în mod plăcut orientarea către client. Ca și la restul cramelor, nu am sunat în prealabil. Dar la Crama Iordache, atunci când am întrebat dacă se poate vizita crama sau cumpăra vin, ni s-a răspuns „DA” și „DA”. Unul dintre angajați ne-a condus în cramă și ne-a arătat sala în care se păstrează și se refrigerează vinurile albe. Apoi am mers în sala cu vinuri roșii în care ni s-au spus diferențele din procesul de fabricație, dar și cum se beau vinurile. Chiar dacă omul clar nu era ghid, ne-a spus din ce știa și din experiența lui, asigurându-ne o experiență plăcută. La final ne-a dat să degustăm trei tipuri de vin îmbuteliate de ei (nu am vrut noi mai multe). Vinurile au preț mai mult decât decent, iar raportul calitate-preț este unul corect.

CITEȘTE ȘI: La degustare de vin în Modra, Slovacia

Crama Avincis

Crama Avincis ne poartă înapoi în timp, în anul 1927, când un ofițer a cumpărat conacul în stil neo-brâncovenesc aflat în mijlocul viilor. Strănepoata lui și fostul ministru al Justiției, Valeriu Stoica, au redescoperit domeniul și l-au readus la viață. Locul surprinde acum prin contrastul dintre tradiție și modernitate. Vila Dobrușa, crama și cele 40 ha de viță-de-vie sunt acum deschise publicului. Și la Avincis se cultivă soiurile tradiționale locale, dar și alte câteva soiuri românești, tămâioasă și fetească. Poți să optezi și pentru cazare la fața locului. Trei dintre vinurile lor medaliate sunt Cuvee Grandiflora (un cupaj de Cabernet Sauvignon și Merlot finisat cu Negru de Drăgășani), Cuvee Amelie (un amestec de Tămâioasă și Muscat Ottonel) și Cuvee Alexis (un amestec de Merlot și Cabernet Sauvignon).

Crama Șpârleni

Șpârleni s-ar putea spune că este printre cramele cele mai vechi de la Drăgășani. Aici tradiția vinificației datează încă din 1892, când proprietarii de atunci au construit o casă cu cramă la subsol. Între timp, tradiția vinificației a fost întreruptă. Dar în 2003 echipa actuală a preluat crama și a reînviat-o. Motto-ul lor este „Un vin pentru fiecare”, pentru că oamenii sunt diferiți. Nu încearcă să producă un sortiment de vin care să placă la cât mai mulți oameni, ci o multitudine de sortimente diferite, care să atragă oameni cu gusturi variate. În prezent au 30ha cultivate cu viță-de-vie, veche și nouă, din soiuri diverse.

CITEȘTE ȘI: Alsacia – cele mai frumoase sate și orașe

Ferma Măgureni – Lacrimi de Lună

Ferma Măgureni se laudă cu faptul că practică agricultura ecologică și are inclusiv certificare în acest sens. Vița-de-vie de diferite soiuri este cultivată pe o suprafață de aproximativ 20ha. În îngrijirea ei nu se folosesc fertilizatori chimici, pesticide, insecticide sau fungicide, ci doar produse naturale. Marca lor de vin poartă frumoasa denumire de „Lacrimi de lună”, subliniind legătura strânsă dintre ciclul de întreținere, recoltare, vinificare și fazele lunii. Aș spune că este o pată de culoare pe harta turismului viticol românesc.

Muzeul viei și vinului din Drăgășani – motor al turismului viticol la cramele de la Drăgășani

Drăgășani este și locul în care poți afla povestea viței-de-vie și a vinului, dar și a legăturii dintre acestea și om la Muzeul viei și vinului.

Clădirea muzeului este monument istoric, fiind singura rămasă în picioare în oraș în stil neo-românesc. A avut un destin zbuciumat și a fost la un punct de a fi dărâmată din ordinul lui Ceaușescu pentru a se construi un pasaj subteran. Însă acesta nu a rezistat ideii de a avea al treilea muzeu al viei și vinului din lume, după cele din Ungaria și Rusia. Astfel, când i s-a prezentat această posibilitate, a renunțat la visul său și a fost de acord cu înființarea muzeului.

Clădirea a fost deschisă pentru public ca muzeu al vinului încă din anul 1983. Tot din anul 1983 lucrează acolo și doamna Maria Ancuța care ne-a prezentat muzeul. O povestitoare înăscută! Nu doar că ne-a prezentat anumite legende și frânturi din istorie, ci parcă ne-a luat cu ea înapoi în timp.

Muzeul în sine cuprinde mai multe instalații tradiționale folosite în prelucrarea strugurilor și acte ce atestă prezența viilor la nivel local încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrân. O mică parte din medaliile câștigate de vinurile de Drăgășani sunt și ele păstrate la loc de cinste. În una din săli se pot vedea sortimentele de struguri cultivate în zonă în trecut și în prezent (Braghină, Gordan, Crâmpoșie, Negru de Drăgășani, Tămâioasă etc.). În alta sunt sticle cu produsul finit de la toate cramele din apropiere de Drăgășani.

Intrarea la muzeu este gratuită, autoritățile dorind să îl transforme într-un motor al turismului viticol în zona Drăgășani.

CITEȘTE ȘI: Top 25 de locuri de vizitat în Portugalia (+ hartă)

Ce ar trebui să știi înainte de a pleca spre cramele din Drăgășani

Pentru a te putea bucura de o degustare la una dintre cramele locale, cel mai bine ar fi să suni cu câteva zile înainte pentru o rezervare. Prețurile variază în funcție de cramă și de pachetul ales între 50 și 250 lei. La majoritatea cramelor, programările se fac pentru grupuri de cel puțin 5 persoane, dar se fac și excepții.

Dacă totuși nu ai reușit să rezervi nimic în avans, poți încerca la Crama Iordache, unde nouă ni s-a făcut o prezentare a cramei cu o mică degustare pe loc, deși nu sunasem înainte și eram doar două persoane.

Unele crame oferă și cazare celor care nu vor să se mai deplaseze după degustare sau vor să se bucure mai mult timp de peisajul viilor arămii (Bauer, Avincis). La câțiva km de crame s-au dezvoltat și alte unități de cazare. Unele oferă inclusiv tratamente de relaxare și spa (Forest Retreat and Spa, Dalex Resort and Spa).

Prin urmare, data viitoare când soarele te cheamă la plimbare, scapă de aglomerație și îndreaptă-te către Oltenia! Peisajele ca de Toscana și vinurile de calitate merită să îi dai o șansă, chiar dacă asta înseamnă se renunți la o baie în mare, o cafea pe faleza din Constanța sau o drumeție. De altfel, poți oricând să pornești într-o plimbare pe bicicletă printre vii.