Defileul Dunării – înainte și după cazane

De la izvorul din Munții Pădurea Neagră și până la vărsarea în Marea Neagră, fluviul Dunărea străbate 10 țări și 4 capitale. Peisajele create pe parcurs sunt cu adevărat unice, dar cele din defileu oferă un spectacol rar. Sunt o dovadă vie pentru forța incredibilă a naturii. Defileul Dunării se întinde pe teritoriul județelor Caraș-Severin și Mehedinți. Mai exact, începe la Baziaș și se termină în zona hidrocentralei Porțile de Fier I, la aproximativ 150km în aval. Toată zona este fascinantă, dar majoritatea turiștilor se îngrmădădesc la chipul lui Decebal, uitând de restul locurilor unice din defileu. Atât înainte, cât și după cazane poți vizita peșteri, mănăstiri, sate și muzee deosebite, pentru care merită să adaugi întreg defileul pe lista destinațiilor de vacanță din perioada următoare.

Nu voi nega pitorescul Cazanelor Dunării, cărora le-am dedicat un articol separat. Dar voi prezenta și alte obiective turistice din defileu care merită timpul și atenția ta.

Obiective turistice din Defileul Dunării – de la Drobeta Turnu-Severin la Cazanele Dunării

1. Drobeta Turnu-Severin

Municipiul Drobeta-Turnu Severin se află chiar la ieșirea fluviului Dunărea din defileu, la răscrucea drumurilor pe uscat și pe apă. Cei mai mulți turiști ajung în Drobeta-Turnu Severin în drum către Cazanele Dunării sau Cheile Nerei. Dar datorită locației, orașul a avut de-a lungul timpului o importanță istorică, strategică și comercială foarte mare. Astfel a ajuns să adăpostească o serie de atracții și obiective turistice care au contribuit la dezvoltarea lui ca și centru turistic. Printre cele mai interesante se numără Piciorul Podului lui Traian, Castrul Roman, Muzeul Porțile de Fier, Cetatea Medievală a Severinului și Castelul Apelor.

2. Muzeul Hidrocentralei Porților de Fier I

În amonte de Drobeta-Turnu Severin se află hidrocentralele de la Porțile de Fier. Construcția lor a dus la scufundarea așezărilor istorice din zonă și la schimbarea totală și definitivă a peisajului și a vieții localnicilor.

Cum era și normal, am vrut și noi să aflăm mai multe despre schimbări și, auzind despre Muzeul Hidrocentralei Porțile de Fier, am oprit să îl vizităm. Pot spune că am plecat extrem de dezamăgiți. Cu toate că afișul informativ de la intrare spune că se poate merge în pandemie la Sala Turbinelor, dar câte doi, o dată ce intri afli că de fapt in această perioadă nu se mai merge deloc. Părerea mea este că nu se poate vizita mai mult din comoditate sau din lipsă de personal, pe principiul „merge și așa”, mai ales că se poate da vina pe pandemie.

Pentru același preț ca și în mod normal poți vedea doar câteva poze de pe Ada-Kaleh (sunt mult mai interesante cele de la Castelul de Apă din Drobeta-Turnu Severin), două manechine cu măsti din gips (nu prea am înțeles sensul lor) și o colecție de fotografii ale hidrocentralei de o calitate deosebit de proastă. Nu am avut voie să fac poze, dar sincer nici nu prea aș fi avut la ce.

Recomand Muzeul Hidrocentralei? Da, dar doar după ce se reiau vizitele la Sala Turbinelor și îți sugerez și ție să mai aștepți. Până atunci treci pe la Muzeul Porțile de Fier și pe la Castelul de Apă, ale căror expoziții sunt cu mult mai interesante.

3. Orșova

Nu departe de Drobeta Turnu-Severin, se află Orșova. Aflându-se în Defileul Dunării, o parte din orașul vechi se află sub apele lacului de acumulare, dar încă mai găsești câțiva localnici dornici să îți povestească despre el. Ceea ce se vede este orașul nou, nu foarte atrăgător. Totuși e plăcută o plimbare pe faleză și prin Parcul Ion Dragalina, până la foișor.

Din centru se vede Mănăstirea de măicuțe Sfânta Ana, așezată pe coama Dealului Moșului. A fost ctitorită de ziaristul interbelic Pamfil Șeicaru, al cărui mormânt se află în interior. Construcția a durat 3 ani, între anii 1936 și 1939. Pe timpul comunismului a fost transformată în birt, iar aici aveau loc cele mai mari petreceri. Între timp, mănăstirea și-a redobândit menirea inițială. Se poate ajunge ușor la ea cu mașina. De pe deal se pot admira micul oraș dunărean și munții din depărtare.

În Orșova se află și o filială a Muzeului Regiunii Porțile de Fier. Încă nu am vizitat-o, dar din ce am văzut pare să fie recent renovată.

4. Mănăstirea Vodița

Mănăstirea Vodița este cea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar din țară. A fost întemeiată la numai un kilometru de apele Dunării în secolul al XIV-lea, pe cheltuiala domnitorului Vladislav I. În urma războiului austro-turc din secolul al XVIII-lea, a suferit distrugeri mari, ajungând o ruină. Între anii 1991 și 1995 s-a reînființat ca mănăstire de călugări. S-a construit în cadrul ei și o nouă biserică din lemn, în stil maramureșean, neobișnuit pentru zona bănățeană.

Obiective turistice din Defileul Dunării – de la Cazanele Dunării la Moldova Veche

5. Ruinele Cetății Tricule

Cetatea celor Trei Turnuri a fost ridicată în secolul al XV-lea pentru a opriri expansiunea otomană. Ruinele ei pot fi văzute în apropiere de Șvinița. Fiecare dintre cele trei turnuri inițiale avea aproximativ 10m înălțime. Două dintre ele se aflau mai sus și pot fi văzute chiar și în prezent. Al treilea a fost distrus de ghețuri și se află sub apele lacului hidroenergetic. Nu se știu prea multe despre cetatea Trikule, dar din analiza ruinelor s-a ajuns la concluzia că a avut rol strict defensiv, nefiind locuită. De-a lungul timpului a fost sub ocupație otomană, austriacă și a haiducilor.

6. Ruinele Cetății Drencova

Ruinele Cetății Drencova răsar astăzi timid la 15-20 m de malul Dunării. Privindu-le, cu greu ne putem imagina că făceau parte dintr-o importantă cetate ridicată în secolul al XV-lea de cavaleri germani. Ulterior a aparținut familiei lui Iancu de Hunedoara. Fortăreața avea pereți groși, de peste 15m înălțime. Fiind o cetate de graniță, a fost incendiată și distrusă de mai multe ori de turci. Rămășițele unuia din zidurile fostei cetăți pot fi văzute de pe DN57, aproape de Berzeasca. Fostul sat Drencova și restul cetății au fost înghițite de apele lacului de acumulare.

7. Zona Șvinița – Festivalul Smochinelor și Amoniți

Dealurile din jurul localității Șvinița sunt acoperite de smochini. O importantă sărbătoare locală este Festivalul Smochinelor, care are loc în fiecare an în ultima duminică din luna august. Conform legendei, smochinul a fost adus în zonă de pe insula scufundată Ada-Kaleh, acum 300 de ani. În amonte de localitatea Şviniţa, între Greben şi pârâul Iardumovacia – Valea Saraorschi se află locul fosilifer Șvinița. În calcarele roșii ale rezervației paleontologice au fost descoperiți amoniți din jurasicul mediu. Aceşti melci uriaşi, contemporani cu dinozaurii, puteau să ajungă la un diametru de 2m. Este unul dintre cele mai importante puncte fosiliere din Carpaţi. Recoltarea fosilelor este strict interzisă!

8. Satele sârbești și cehești din Defileul Dunării

În satele din Defileul Dunării, cehii, sârbii și românii trăiesc în armonie de sute de ani. Fiecare comunitate și-a păstrat tradițiile și obiceiurile, dar și gastronomia. Prin urmare, turiștii pot descoperi rețete variate, cu diverse influențe.

În zona așezărilor Socol, Pojejena, Liubcova și Șvinița au venit sârbi de dincolo de Dunăre și au format o comunitate aparte. Tradițiile și obiceiurile acestor comunități așteaptă să fie descoperite de turiști. Gazda noastră din Liubcova ne-a servit cu o pâine tradițională presărată cu sare și ne-a povestit despre Festivalul Mascaților, care anul acesta avea loc între 14 și 18 martie. Acesta marcheză începutul postului de Paște.

Populația de etnie cehă a fost una dintre primele care au colonizat Banatul în secolul al XVII-lea. În limbaj popular sunt numiți „pemi”, cuvânt derivat de la cuvântul boemieni, adică locuitori ai Boemiei. Satele locuite și astăzi de ei sunt Gârnic, Sfânta Elena, Bigăr, Ravensca, Şumiţa şi Eibenthal. Acestea se remarcă prin arhitectura specifică a bisericii și a caselor colorate, dar și prin multele mașini cu număr de Cehia. Limba curentă în aceste sate este ceha, dar și limba română este frecvent folosită. La noi specificul acestor sate nu prea este cunoscut, dar în Cehia se promovează vizitarea acestui tărâm, iar în satele Eibenthal şi Gârnic se organizează un festival de muzică în aer liber cu formaţii venite din Cehia.

9. Peștera Gaura cu Muscă

Peștera Gaura cu Muscă se află în apropiere de localitatea Sfânta Elena. Este amplasată pe un deal, locul perfect pentru o panoramă asupra fluviului. Are o lungime de 256m și a fost locuită încă din perioada Hallstatt. La intrare încă se mai văd ruinele unor fortificații din secolul al XV-lea. Numele peșterii vine de la musca columbacă, care se spune că s-a născut din capul unui balaurul cu 12 capete ucis de Iovan Iorgivan sau de Sfântul Gheorghe. Aceste muște vampir atacau vitele sătenilor și cauzau multe probleme până la construirea lacului, când habitatul s-a modificat. În prezent peștera găzduiește numeroase colonii de lilieci.

10. Cetățile Ladislau și Golubac – supraveghetoarele intrării în Defileul Dunării

Intrarea în Defileul Dunării a fost păzită din timpuri străvechi de două cetăți, una pe malul românesc și una pe cel sârbesc. Aici este locul potrivit pentru a privi apusul. Ruinele celor două cetăți încă mai pot fi admirate și astăzi. Cetatea Golubac a fost renovată recent și poate fi admirată chiar și de pe malul românesc, în timp ce Cetatea Ladislau încă mai așteaptă să îi vină rândul. Cetatea Ladislau construită în secolul al XIV-lea poartă numele faimosului rege arpadian Ladislau (1077-1095). Încă se mai păstrează urme din ziduri, donjon și turnuri de apărare.  Cetatea Golubac a fost construită în aceeași perioadă și a fost controlată pe rând de sârbi, unguri și turci. În trecut între ele se afla un odogon-barieră pentru vămuirea vaselor.

11. Stânca Baba Caia – Crăiasa singuratică din Defileul Dunării

În jurul Stâncii Baba Caia, care se ițește din apele Dunării, se învârt mai multe legende. Una dintre ele este legată de soția infidelă a unui cneaz sârb care a fost pedepsită prin legarea de stâncă. O altă legendă se învârte în jurul poveștii de iubire dintre un tânăr creștin și o cadână a pașului turc de la Golubac. Cei doi au fost de asemenea legați de stânca din mijlocul apelor ca pedeapsă. Tot de această stâncă se spună că erau legate lanțuri de la cele două cetăți de pe maluri, astfel încât nici un vas să nu scape de plata taxelor vamale. „Crăiasa singuratică a Dunării” constituie și astăzi un reper pentru navigatori, având ataşat un far luminos.

12. Insula Ostrov

În dreptul orașului Moldova Veche se află Insula Ostrov, pustie, sălbatică și misterioasă, un adevărat paradis pentru păsări și aproximativ 100 de cai sălbatici. Aceștia au fost aduși de sârbi cu bacul înainte de 1970, când ambarcațiunea a dispărut. Oamenii nu au reuşit să adune toţi caii, iar cei rămași au început să se înmulţească natural și să trăiască liberi. Pe insula Ostrov se crede că se află și presupusul mormânt al conducătorului hunilor, Attila. Accesul pe Insula Ostrov se face cu barca sau șalupa din Moldova Veche.

Defileul Dunării este una dintre cele mai frumoase locuri din România. Este o destinație perfectă, indiferent că îți dorești câteva zile de relaxare sau să descoperi lucruri și povești noi. Câteva dintre activitățile în natură de care te poți bucura sunt pescuitul, plimbările cu barca, drumețiile montane, sporturile nautice și ciclismul. Îți recomand să parcurgi Defileul Dunării cel puțin o dată în viață, și nu numai zona Cazanelor, ci tot, de la Orșova la Baziaș. Vei descoperi locuri minunate!