Băile Herculane – obiective și atracții turistice

Băile Herculane este o stațiune plină de istorie, binecuvântată cu izvoare minerale termale, peisaje montane spectaculoase, obiective turistice și povești. Multe dintre clădiri, adevărate bijuterii arhitecturale, se află însă din păcate în paragină. O scurtă plimbare prin celebra stațiune și împrejurimile ei te va face să înțelegi de ce în 1852 împăratul Franz Joseph al Austriei a spus despre Băile Herculane că ar fi cea mai frumoasă stațiune din Europa, dar și unde poate duce nepăsarea. La final nu ai cum să nu te întrebi dacă mai există vreo șansă pentru ea.

Prima dată am vizitat stațiunea în practica de la facultate, acum vreo 15 ani. De atunci am revăzut-o de două ori. Din păcate, nu pot spune să s-au schimbat prea multe, în afară de câteva hoteluri care încearcă să ofere turiștilor servicii de calitate. Cu toate că și clădirile abandonate au farmecul lor, mi-aș dori să le văd într-o zi că își recapătă strălucirea, la fel ca și Cazinoul din Constanța.

Nu departe de stațiune se află unele dintre cele mai pitorești zone din Banat. La finalul articolului îți voi spune și ce excursii se pot face în zonă.

Scurt istoric

Istoria stațiunii Băile Herculane se întinde pe o perioadă de aproape două milenii. Bazele stațiunii de pe râul Cerna au fost puse de Împăratul roman Traian în anul 102 și a fost atestată documentar 50 de ani mai târziu sub denumirea „Ad aqua Herculi sacras ad Mediam”. Prin urmare este una dintre cele mai vechi stațiuni balneoclimaterice din România și din Europa, datând chiar dinainte cunoscutei stațiuni Karlovy-Vary.

Romanii au construit aici terme, temple și statui închinate zeilor. În scurt timp, datorită potențialului zonei montane și a proprietăților vindecătoare ale izvoarelor, stațiunea a înflorit și a devenit foarte apreciată printre aristocrații romani.

După perioada romană, stațiunea a mai cunoscut o epocă de aur în timpul stăpânirii austriece (secolele al XVIII-lea și al XIX-lea). Atunci băile au fost modernizate, s-au construit marile pavilioane și complexe termale și s-au adăugat căi noi de acces.

De-a lungul timpului, stațiunea a fost printre locurile preferate ale familiilor de viță nobilă din Europa. Printre cei care au trecut pe aici se numără Împăratul Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Împăratul Francisc I al Austriei, Împăratul Franz Joseph I al Austriei, Împărăteasa Elisabeta (Sissi), Împărăteasa Maria Theresia, Regele Carol I al României, Regele Mihai, Regina Maria, Regele Alexandru I al Serbiei și mulți alții.

Legenda lui Hercule

Numele stațiunii provine de la Hercules, fiul lui Zeus și al unei pământence. În mitologia romană, acesta este considerat patronul apelor termale, dar și un simbol al puterii și al echilibrului dintre forța fizică și cea spirituală.

Se spune că în drumul său spre Caucaz în căutarea lânei de aur, Hercule ar fi trecut prin zonă. El s-a întâlnit aici cu Corcoaia, o localnică. Aceasta, văzându-l vlăguit, l-a sfătuit să intre în apa unui izvor să se înzdrăvenească. În același izvor se scăldau fiii ei după o zi de muncă grea, dar și oamenii și animalele bolnave, rănite sau mușcate de șerpi veninoși. După o baie în apa tămăduitoare se vindecau complet. Hercule a fost rugat de un alt localnic să îi ajute să scape de un balaur căruia sătenii trebuiau să îi jertfească regulat o copilă pentru a nu le distruge recoltele și casele. După ce l-a învins, rănit, zeul a intrat în izvorul despre care aflase de la bătrâna Corcoaia și s-a înzdrăvenit complet.

Cum ajungem în stațiunea Băile Herculane?

Băile Herculane se află în județul Caraș-Severin, într-un culoar tectonic dintre Munții Cernei și Munții Mehedinți. Aflându-se în sud-vestul țării, Băile Herculane beneficiază de un climat continental-moderat, cu influențe submediteraneene. Temperatura medie anuală este de 14°C.

În Băile Herculane se poate ajunge cu trenul, dinspre Timișoara sau București sau cu mașina. Între București și Băile Herculane sunt aproximativ 390 km, care se fac în puțin peste 5 ore. Traseul cel mai scurt trece prin Pitești, Slatina, Craiova, Strehaia, Drobet-Turnu-Severin și Orșova.

Opțiune de cazare în Băile Herculane

În Băile Herculane am stat la Hotel Holiday Maria, un hotel clasificat cu trei stele, dar care merită lejer și patru. Proprietarii au locuit la Londra timp de 20 de ani și s-au întors puși pe fapte mari.

Primirea turiștilor se face cu afinată, țuică și ciocolată caldă. Camerele sunt mari, curate și decorate cu bun-gust. Toți oaspeții hotelului au acces la saună și la bazinul cu apă termală sulfuroasă. Apa din bazin se schimbă de două ori pe zi, deci nu trebuie să îți faci prea multe griji cu privire la igienă. Referitor la temperatură, s-ar putea să fie chiar prea caldă imediat după ce a fost schimbată. Pentru noi ajungea la temperatura ideală cam la 3 ore după ce fusese schimbată. Cu toate că piscina pare mică la prima vedere, am fost de cele mai multe ori singuri, deși hotelul nu ducea lipsă de oaspeți.

Despre micul dejun ce să mai zic. Eu îl numesc „micul dejun cu 100 de feluri”. Nu am mai văzut un bufet cu atâta varietate. Dacă ajungeți la Băile Herculane vă recomand să vă cazați la acest hotel.

Obiective și atracții turistice din Băile Herculane

Băile Herculane deține adevărate bijuterii, băi imperiale, izvoare termale și sulfuroase, hoteluri vechi, clădiri cu o arhitectură deosebită, statui, poduri și peisaje montane deosebite.

Izvoarele cu ape minerale si termale

Din cele 19 izvoare cu ape minerale termale, bogate în sulf, sodiu, clor și alte minerale, doar nouă sunt captate și folosite parțial în cadrul hotelurilor și pavilioanelor. Restul curg liber în râul Cerna.

De-a lungul râului veți găsi câteva izvoare amenajete, de care vă puteți bucura în voie. Nu uitați însă să citiți înainte modul de folosire, beneficiile și contraindicațiile. Apa unora dintre izvoare nu se bea, ci este folosită pentru curi externe.

Printre afecțiunile în tratamentul cărora au fost folosite cu succes se numără reumatismul, boli nervoase și nutriâionale, precum și alergii ale pielii. Proprietățile lor au fost comparate cu cele ale apelor din stațiunile franceze Vichy și Mont-Dore.

Ca și apă de băut, cei mai mulți localnici se îngrămădesc la izvorul Domogled. Mesajul scris pe plăcuță zice că „se bea până la stingerea senzației de sete, neavând nicio contradicție”. Este însă util pentru profilaxia hipertensiunii arteriale.

Bazinele cu apă termală

Băile Herculane este renumită mai ales datorită băilor termale sulfuroase. Acestea primează în fața celorlalte obiective și atracții turistice din stațiune, mai ales pentru cei cărora li s-au recomandat, din diverse motive, astfel de băi. Chiar dacă nu ai nevoie de ele din punct de vedere medical, tot nu ar trebui să ratezi ocazia unei băi calde sub clar de lună.

Băile termale rudimentare în aer liber sunt disponibile gratuit oricui, nu doar celor cazați în anumite hoteluri. De obicei sunt amenajate în bazine din ciment. Cele mai populare se află lângă Hotelul Roman și în apropiere de ștrandul termal 7 izvoare. În ceea ce privește igiena, apa se schimbă pe măsură ce curge de la izvor, iar sulful din ea acționează ca și dezinfectant. Apele termale au temperaturi cuprinse între 40 și 60 °C.

Băile Imperiale Austriece

Impresionanta clădire barocă a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea. Împărații și împărătesele Austriei obișnuiau să vină în ceea ce era pe atunci unul dintre cele mai moderne edificii balneare din Europa. În interior funcționau două bazine din marmură roșie alimentate cu apă de la izvoarele Neptun I și IV. Din așa numitele Băi Neptun, astăzi au mai rămas doar pereți scorojiți și urmele unei clădiri rafinate căreia îi plângi de milă. Încă mai sper totuși că va fi readusă la viață înainte să fie prea târziu.

Parcul Central și Cazinoul din Băile Herculane

Vizavi de Băile Imperiale Austriece se află un parc cochet, cu o fântână arteziană, un chioșc pentru fanfară și vechiul Cazino.

Clădirea cazinoului a fost înălțată la sfârșitul secolului al XVIII-lea tot în stil baroc austriac, ca și Băile Neptun, dar arată ceva mai bine. A fost parțial renovată recent, dar ar mai fi ceva de lucru. Era unul dintre locurile preferate de nobilii austrieci pentru spectacole, baluri și jocuri de noroc. Un citat în limba latină de pe frontispiciul clădirii anunță menirea ei: Saluti et laetitiae (Spre sănătatea și bucurie).

Cazinoul e legat prin două culoare de fostele hoteluri Decebal și Traian, ale căror picturi decorative încă mai atrag privirile turiștilor curioși. În parcul din fața cazinoului se găsește un exemplar rar de Sequoia Gigantea, plantat în 1864. Arborele are 30 de metri înălţime și un diametru de 1,50 metri.

Vila Elisabeta

Vila în stil rococo a fost construită de guvernatorul Carol Tatarzi și a purtat o vreme numele acestuia. A fost schimbat însă ca o dovadă a atașamentului Prințesei Sissi față de această stațiune. În primăvara anului 1887, împărăteasa Elisabeta a Imperiului Habsburgic a petrecut câteva zile în această vilă și s-a îndrăgostit de frumusețea acestor locuri. Ulterior a petrecut nu mai puțin de 5 sejururi în frumoasa stațiune. Se spune că aici a avut loc o întâlnire între ea și regina Elisabeta I a României. Din păcate, și această clădire se află într-o stare accentuată de degradare.

Piața Hercules

Piața Hercules, delimitată de vechi clădiri neoclasice și baroce, este supravegheată de statuia lui Hercule. Acesta era considerat de romani patronul apelor termale, dar și un simbol al puterii și al echilibrului dintre forța fizică și cea spirituală.

Sculptura a fost turnată din fier de tun la Viena și dăruită localității de arhiducele moștenitor Carol al Austriei în anul 1847. A reprezentat un semn de mulțumire și recunoaștere a calității apelor de aici. Ele au contribuit la vindecarea soldaților din garda ce păzea granița Imperiului Austro-Ungar. Simbol al stațiunii, statuia îl înfățișează pe Hercule ținând pe umărul stâng o măciucă și pielea Tigrului din Nemeea.

În jurul pieței se află clădiri somptuoase, unele cât de cât renovate, altele care încă așteaptă cu încăpățânare să le vină rândul. Printre ele se numără Băile Apollo și hotelul omonim, Hotelul Dunărea, Baia Hebe, Hotelul Venus, Edificiul „diregătorilor de la administraţia băilor”, considerată cea mai veche clădire din staţiune (1811), Hotelul Dacia, Hotelul Domogled și Biserica romano-catolică. În apropiere de izvorul de apă minerală Neptun se află statuia zeiței Diana, protectoare a câmpurilor, a animalelor și a vindecărilor miraculoase.

Biserica Romano-Catolică „Adormirea Maicii Domnului”

Biserica romano-catolică din spatele statuii lui Hercule a fost construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, pe vremea Regelui Ferdinand I. În timpul vizitei sale de șase săptămâni din 1887, împărăteasa Sissi a participat aici la slujbele de Paște. În mod normal, se spune că biserica are ușa larg deschisă la orice oră din zi în toate zilele anului. Probabil a fost o altă excepție impusă de pandemie, pentru că noi am găsit-o închisă.

Biserica Ortodoxă „Schimbarea la Față”

Piatra de temelie a primei biserici de aici a fost așezată în anul 1803. Conform panoului de la intrare, a fost dărâmată în 1863, din cauza faptului că habsburgii nu au acceptat existența unei biserici ortodoxe chiar în inima stațiunii. Un an mai târziu, în 1864, a fost ridicată o nouă biserică, cea de astăzi. Biserica este construită în stil bizantin, din piatră și cărămidă, sub formă de gruce greacă. Ea se află lângă Hotel Cerna, realizat în stil neoromânesc în perioada interbelică.

Podul de Piatră, Podul Roșu și Podul de Fier

Râul Cerna traversează stațiunea Băile Herculane, dând naștere unor peisaje spectaculoase. Peste el sunt construite mai multe poduri ce oferă vederi impresionante.

Podul de Fier forjat din fața Băilor Imperiale Austriece este și el închis și ruginit, ca și restul clădirii. Construită o dată cu băile, pasarela peste Cerna a fost destinată strict traficului pietonal.

Podul de Piatră sau Podul Acoperit, considerat monument istoric, a fost construit în 1865. La capătul dinspre Piața Hercule stă o statuie a reginei Lydiei, Omphala. Hercule a slujit timp de trei ani la curtea ei și a avut cu aceasta un fiu, Lamus. Are 36 m lungime, 10 m lățime și este primul pod în curbă din Europa. Face legătura între Piața Hercules și Ansamblul arhitectural  Hotel Traian – Cazino – Hotel Decebal.

Podul Roșu face legătura dintre orașul vechi și cartierul modern construit în jurul Parcului Vicol. Este considerat și un pod pentru îndrăgostiți.

Gara Băile Herculane

Datorită arhitecturii, clădirea gării a fost inclusă pe lista monumentellor istorice din Caraș-Severin. Construită la finalul secolului al XIX-lea, arhitectul a folosit ca sursă de inspirație casa de vânătoare a Mariei Terezia de lângă Viena. Poate fi văzută chiar și din trenul care leagă Bucureștiul de Timișoara. Dar dacă vizitezi Băile Herculane, poți analiza puțin mai mult detaliile arhitecturale și frescele arabe din sala de așteptare.

Grota Haiducilor

La mai puțin de 10 minute de Hotelul Roman se află Grota Haiducilor sau Peștera Hoților. Aceasta are 3 intrări și o lungime de 143 m. Se crede că a fost locuită încă din paleoliticul mijlociu. În perioada romană, se spună că aici îți ascundeau tâlharii comorile. Tezaure de monede romane și fosile de Ursus Spelaeus au fost scoase din această grotă pe vremuri puțin cunoscută. După cum se observă, omul și-a lăsat între timp amprenta peste tot. Cea mai veche semnătură datează din 1820.

Grota cu aburi 

Pe același drum cu Grota Haiducilor se poate ajunge și la Grota cu Aburi. Dar traseul este mai lung și mai puțin prietenos. Aburii fierbinți care ies din grotă sunt de la un izvor termal și au dus la apariția pe pereți a unui strat de mușchi. Din cauza emanațiilor de gaze și-au pierdut viața mai multe persoane, dar grota este căutată în continuare de turiști pentru ineditul locului și priveliștile pe care le oferă asupra Munților Cernei.

Cascada Vânturătoarea

Căderea de apă se află la 1000 de metri altitudine la nici 1 oră de mers de la șosea pornind de la Podul Tasnei. Șuvoiul de apă al cascadei se lovește de un prag și se transformă într-o ploaie fină ce cade de la 40m, paralel cu stânca. Apa e astfel vânturată, de unde și numele. Pânza alburie este adesea încununată de curcubee. Conform legendei, un balaur se scălda în apele Cernei, iar apoi își lua zborul scunturându-și aripile. Astfel, stropi de apă cădeau din cer ca o perdea de ploaie, formând această cascadă.

Alte drumeții montane

Situată într-o depresiune îngustă pe râul Cerna și străjuită de Munții Cernei și Mehedinți, stațiunea Băile Herculane este locul ideal pentru drumeții în mijlocul naturii.

La ieșire din stațiune există un mic centru de informare despre Parcul Național Domogled-Valea Cernei. Cei de aici te pot ajuta cu informații despre trasee, grade de dificultate, floră și faună. Nu uita că prin zonă sunt scorpioni și vipere cu corn. Nu este indicat să te aventurezi pe munte în sandale.

Unul dintre traseele recomandate pentru începători este cel către Crucea Albă. Altele duc către Valea Feregari, Cheile Șoimului, Cheile Domogled, Vârful Domogled, Izvorul Munk, Foișorul Roșu sau Peștera lui Adam. Acestea oferă priveliști spectaculoase și posibilitatea observării de aproape a pinului negru de Banat, specific stâncăriilor din jurul stațiunii.

Excursii care se pot face prin împrejurimile stațiunii Băile Herculane

Chiar dacă nu te încântă băile cu sulf, Băile Herculane poate fi o bază excelentă pentru drumeții și excursii prin pitorescul Banat. Pe străduțele stațiunii vei vedea adesea afișe informative cu excursiile oferite de agențiile locale. Poți să cumperi una dintre ele sau doar să te inspiri, dacă ești cu mașina personală. Câteva dintre opțiuni sunt Cazanele Dunării, Cascada Bigăr, Morile de apă de la Rudăria, Semeringul bănățean dintre Oravița și Anina, satele la care se urcă pe scări (Inelet, Scărișoara), Timișoara, Podul lui Dumnezeu și Câmpul de lapiezuri de la Ponoare.

În concluzie, stațiunea Băile Herculane deține niște ape minerale și termale unice în Europa. În trecut a fost considerată și tratată ca o mică bijuterie. Din păcate, doar câțiva turiști se mai încumetă astăzi să profite de efectele benefice ale apei și microclimatului specific. Dintre turiștii străini care vizitează România, doar 2,4% aleg să treacă și prin cea mai veche stațiune balneară de pe continent. Pentru a atrage mai mulți vizitatori ar fi nevoie de investiții masive în clădirile de patrimoniu și în promovare. Dar oare cine să se ocupe de ele?