San Marino este al treilea stat ca mărime din Europa după Vatican și Monaco. Micul stat cu o suprafață de doar 61 km2, se întinde pe un teren deluros din apropierea orașului Rimini, in estul Italiei, de care este înconjurat complet. Cu aceasta împarte istoria, limba, moneda și bucătăria. Cei 3000 de oameni care locuiesc aici se numesc sanmarinezi, nu italieni, și sunt foarte mândri de independeța lor.
Cocoțată pe vârful Muntelui Titano, Republica San Marino impresionează turiștii prin centrul istoric aflat și pe lista patrimoniului mondial UNESCO și prin imaginile panoramice asupra Italiei și a Adriaticii.
Cum ajungi în San Marino?
Pentru a ajunge în San Marino cu transportul în comun, cel mai indicat este să iei autobuzul din Rimini. Biletele pot fi cumpărate de la Centrul de Informare pentru Turiști situat lângă gara centrală. Un bilet dus-întors costă 10 euro. Rezervarea unui loc în prealabil nu este necesară și poți folosi biletele oricând. Cursa până în San Marino durează cam o oră. Drumul este destul de întortocheat și cu multe serpentine.
Cum ajungi în Rimini?
Rimini are propriul aeroport, dar totuși sunt șanse mari să nu aterizezi aici. Dacă alegi să zbori întâi în Bologna, poți lua din aeroport un autobuz direct cu 20 de euro pe sens sau să vizitezi și acest oraș, iar apoi să iei trenul din gara centrală. Prețul unui bilet pornește de la 9.85 euro pe sens și trenurile spre Rimini pleacă la aproximativ fiecare jumătate de oră. Drumul durează în jur de o oră și jumătate.
Unde te poți caza în San Marino?
Noi am stat la Hotel Joli, la care am rezervat o cameră pe booking. Dacă vrei doar o cameră la un preț rezonabil și aproape de centrul orașului, este o opțiune bună. Pe noi ne-a costat 50 euro/noapte cu mic dejun inclus. Hotelul nu ne-a impresionat în mod deosebit nici în bine, nici în rău. Cel mai mare avantaj al său este locația.
Ce poți mânca în San Marino?
Cum țara este înconjurată de Italia, și gastronomia este asemănătoare. Cele mai întâlnite feluri de mâncare sunt piadina, pizza, pasta, lasagna, fructele de mare și înghețata. Nu îmi amintesc numele restaurantelor unde am mâncat, dar nu erau cu nimic deosebite. Oferta este cam aceeași peste tot.
San Marino are propria sa bere, Titanbräu, dar, din păcate, o vei găsi destul de greu. Berăria nu a avut suficientă putere de distribuție, deși clienți erau suficienți. Din acest motiv, nu o vei găsi în magazine. Ai șanse mai mari în baruri și restaurante, dar este destul de scumpă. Pe o bere la 500ml am dat 6 euro. De bună, e bună.
Scurt istoric
În anul 301, un pietrar, Marinus din Arbe, a fost trimis la Rimini pentru a ajuta la reconstruirea zidurilor orașului. Fiind persecutat din cauza religiei sale creștine, a fugit pe vârful unul deal din apropiere, unde a construit o biserică și un turn de piatră. Acolo a pus bazele propriului său oraș, actualul San Marino.
Aproape 1500 de ani mai târziu, Napoleon s-a oferit să mărească suprafața țării, dar locuitorii săi au refuzat.
În timpul celui de-al doilea război mondial, San Marino a hotărât să rămână neutră, chiar dacă mica republică se află în mijlocul Italiei. Temându-se că sanmarinezii le vor divulga secretele către inamici, italienii au tăiat liniile telefonice.
Astăzi, San Marino este cunoscută ca fiind cea mai veche republică din lume. Este membră a Consiliului European și a Națiunilor Unite, dar nu și a Uniunii Europene, chiar dacă are relații diplomatice cu aceasta și folosește moneda euro.
Mai mult de jumătate din venitul țării provine din turism.
Știai că…
- Abraham Lincoln a fost cetățean de onoare al țării. În Muzeul Național este expusă o scrisoare din 1861 în care a scris despre San Marino: ,,deși cu o suprafață mică, statul dumneavoastră este unul dintre cele mai onorate din istorie”
Sport
- San Marino nu a câștigat niciodată o medalie olimpică.
- Echipa de fotbal a San Marino-ului este ultima în clasamentele mondiale. Odată a pierdut în fața Germaniei cu 0 la 13.
Când am vizitat țara, avea loc meciul de calificare în UEFA dintre Scoția și San Marino. Veniseră peste 3000 de scoțieni să își susțină echipa. Nu mai văzusem niciodată atâția scoțieni în costum tradițional, cu șosete, kilturi și bonete Glengarry. Nici măcar sanmarinezii nu credeau că au șanse de câștig, după cum i-am auzit vorbind într-un bar. În final, Scoția a câștigat cu 2 la 0.
Te întrebi cumva unde e stadionul? Oare în vârful dealului, iar băiatul de mingi stă în Burgo Maggiore? Desigur că nu. Chiar dacă țara este mică, are 9 municipalități, un fel de mini-județe. Stadionul se află lângă Dogana, în drumul spre Rimini.
Atracții
Pentru a vizita orașul, va trebui să cubori și să urci scări și dealuri, dar efortul merită. Acestea sunt principalele atracții:
- Cele trei turnuri, Guaita Rocca, Cesta și Montale. Ridicate pe trei vârfuri din Monte Titano au devenit simbol național. Apar pe steag, pe stemă, pe pereții din piatră ai orașului în diferite locuri și pe prăjitura națională, La Torta de Tre Monti. Primele două turnuri pot fi vizitate. În al doilea se află Muzeul Armelor Antice. Al doilea turn este și cel care se află la cea mai mare altitudine, de 750m. Interiorul celui de-al treilea turn nu poate fi vizitat. Se poate ajunge până la el pe o cărare de la al doilea turn în 5 minute.
- Palatul Public, primăria țării, și Piața Libertății cu statuia omonimă. În sezonul estival, din mai până în septembrie, palatul este păzit de gărzi în costum național care se schimbă cu o mică ceremonie la fiecare oră. În orice moment din an, Piața Libertății este locul perfect pentru a privi apusul.
- Basilica San Marino și capela San Pietro alăturată.
- Mai multe muzee decât ar putea fi considerat noraml pentru o țară de asemenea dimensiuni, atât de stat (primul și al doilea turn, Pinacoteca lui San Francesco, Muzeul Național, Galeria de Artă Modernă și Contemporană, Palatul Public), cât și private (Muzeul Curiozităților, al Vampirilor, al Torturii, al emigranților, de Științe ale Naturii). Prețul unui bilet la oricare dintre muzeele de stat este 4.5 euro. Un bilet de intrare pentru oricare două costă 6.5 euro, iar cu 10.5 euro le poți vizita pe toate.
- Cafenelele și micile magazine care împânzesc străduțele orașului medieval. Țara este un paradis fiscal, iar prețurile sunt mult mai mici decât în Italia. Vei găsi orice în magazinele de aici: bijuterii, ceasuri, decorațiuni, măști venețiene, parfumuri, paste cu forme care de care mai ciudate, băuturi alcoolice, jucării, genți, suveniruri, țigări și muuuulte arme. San Marino are mai multe mașini decât oameni deoarece, fiind un paradis fiscal, mulți italieni din vecinătate își înregistrează mașinile aici pentru a plăti taxe mai mici.
- Vechea locomotivă a trenului către Rimini din 1932. Dacă ești atent, din turnuri vei vedea și un vagon.
- Burgo Maggiore, orașul de la baza dealului. Este chiar mai liniștit decât capitala (în care după ora 7pm nu mai vezi pe nimeni pe străzi), dar are un farmec aparte. Poți coborî cu telecabina sau pe jos și de acolo să iei autobuzul înapoi spre Rimini de la sensul giratoriu. În același sens giratoriu vei găsi și o cofetărie cu înghețată și tiramisu delicioase.
Suveniruri
Oferta de suveniruri este imensă, cele mai multe fiind din Italia la un preț mai mic. Însă dacă vrei ceva ce poate fi găsit doar în San Marino, poți să îți ștampilezi pașaportul la oficiul de turism pentru 5 euro. Pentru a intra în San Marino nu este nevoie de viză, dar poate fi o amintire foarte frumoasă. Pe la chioșcuri vei găsi și seturi de timbre sau monezi.
După cum vezi, San Marino este o țară în toată regula. Are chiar și propriul radio, cinematograf, două teatre, o universitate, o poștă și o bibliotecă. Îi lipsește un singur lucru, viața de noapte. Am fost surprinsă să văd că pe străzile Republicii San Marino nu vezi nici un om după ora 7pm, nici măcar într-o seară de vineri. Probabil este cel mai liniștit loc pe care l-am vizitat vreodată. Pentru viața de noapte, atât turiștii, cât și sanmarinezii merg în Rimini.
Travel With A Spin contains affiliate links. If you make a purchase through these links, I will earn a commission at no extra cost to you. Thanks for reading!